Hlăm wưng giăm anei, kah knar hlăm grăp hrue, anôk mkă dlăng mdrao mgŭn, Sang êa drao ală čar Daklak mâo tŭ jum mdrao mgŭn êbeh 100 mnuih ruă nao mkă dlăng klei amâo mâo jăk kơ ală, hlăm anăn mâo giăm mkrah jing mnuih mâo klei ruă bi mđuič êka hlăm klĭt hri asăr ală kbiă hriê mơ̆ng mta mmao jhat pô ngă. Klei ruă kreh tuôm kbiă hriê mơ̆ng adiê amâo mâo jăk kyua h’uh hlơr, boh nik hlăm dŭm alŭ wăl anôk ngă lŏ hma, hlăm wưng yan buh pla, hrui êmiêt boh mnga djăp mta. Mta phŭn truh kơ klei ruă ală anei, kyua mnuih ruă amâo mâo klei uêñ mđing ôh hlăm klei răng kriê ală mta pô, tuôm hĕ hŏng ƀruih mơ̆ng adhan kyâo, hla kyâo, djah rơ̆k amâodah ƀhŭl mơ̆ng lăn thâodah čuah êga... djŏ hĕ hlăm asăr ală nga klhôk êka klĭt hri asăr ală, mjing klei găl kơ mnơ̆ng bi ruă ală.

Êjai dôk khăt mkra adhan kphê, aduôn N.T.L dôk ti să Ea Hồ, kdriêk Krông H’Năng, čar Daklak djŏ hĕ adhan kphê prah asăr ală tĭng kơ điêo. Phŭn tal êlâo ñu knŏng ƀuh hlăm ală bi êkă, ruă ƀ’ƀiă. Mĭndah amâo mâo klei snei sdih ôh, snăn knŏng nao pač ƀô̆ rao ală hŏng êa rao ală, ƀiădah hlăm sa hrue kăm êdei ală đĭ hrah, lehanăn ruă lu. Kyua dôk ktrŏ hŏng bruă knuă lehanăn mĭndah knŏng jing klei ruă hdjul đuič nao blei mă êa drao mdrao hjăn. Leh mdjah mâo dua tlâo hrue êa drao ală, ƀiădah ală lŏ ruă ktang hĭn, pŭk ală bŏk jih, dlăng amâo lŏ mngač ôh. Mmông anei kơ băng nao kơ sang êa drao ală car Daklak lehanăn mâo klei mkă dlăng thâo jing mđuič êka leh klĭt hri asăr ală kbiă hriê mơ̆ng mta mmao jhat pô ngă. Kyua nao băng kơ sang êa drao hnui đei, ngă truh mđuič êka kjham hlăm klĭt hri asăr ală, msĕ snăn khădah mdrao hŏng jih hnơ̆ng dưn, ƀiădah ală dleh dưi lŏ mngač msĕ si êlâo. Aduôn N.T.L lač:

Ƀuh jing ruă ală snăn čŏng nao blei êa drao mdrao mă hjăn, knư̆ mdjah êa drao ală, knư̆ hĭn mơh ruă ală, lehanăn truh ti wưng tơl ală amâo lŏ jăk thâo ƀuh ôh, snăn kơh băng kơ sang êa drao. Ară anei nao mkă dlăng ti sang êa drao yơh amâo mâo dưi ngă klei amâo mâo uêñ ôh”.

Mnuih mâo klei ruă mđuič êka klĭt hri asăr ală ƀuh jing bi kăng asăr ală, kbiă lu êa ală, ngă kơ asăr ală msĕ si mâo nanao mnơ̆ng duôm bi kăng asăr ală, ngă kơ mnuih ruă čiăng mñir nanao yơh asăr ală. Klei đĭ ruă tăp năng sa wa, amâo mâo mdei, tơdah đuĕ nao kơ kjham leh, kbiă lu eh ală, lehanăn klei ruă đuĕ nao kơ ktang hĭn, đĭ lar klei ruă truh kơ boh kŏ. Ală tuôm hŏng klei mngač msĕ si mal ală, djip hĕ pŭk ală, asăr ală đĭ nao kơ hrah, mơ̆ng anăn mơh kreh bi čhuai hŏng klei ruă ală hrah. Tơdah amâo mâo pral mdrao mgŭn, klei ruă đuĕ nao kơ kjham bŏk jŭm pŭk ală, êdah yơh anôk mđuič êka, lehanăn kbiă lu eh ală ngă kơ ală amâo mâo mngač, tơdah kjham hĭn đuĕ nao kơ jhat asăr ală, hlŏng hluh hĕ klĭt êngao luôm pioh mgang asăr ală anăn. Mmông anei dleh yơh dưi mdrao hlao, lehanăn wưng dôk mdrao jing sui, hnơ̆ng lŏ wĭt ruă jing lu hĭn, lehanăn ba lu klei amâo mâo jăk kơ asăr ală, ngă kơ ală amâo lŏ siam ôh jhat jih wăt anak ală...  ngă hmăi amâo mâo jăk kơ klei hdĭp êdei anei. Aê mdrao truăn kơ bruă mdrao ală mrô 1, Nguyễn Thị Minh Hải – Anôk mdrao mgŭn kluôm, Sang êa drao ală čar Daklak brei thâo:

Lu mnuih ruă leh truh kơ sang êa drao jing ti hnơ̆ng kjham hĭn leh, kbiă hriê mơ̆ng klei amâo mâo uêñ mđing. Mnuih ruă mâo klei êka, ruă hlăm ală, ala đĭ kơ hrah, ƀiădah amâo mâo čiăng nao mdrao ôh, čŏng duah blei mă hjăn êa drao mdjah hlăm asăr ală, lehanăn duah yua êa drao amâo mâo djŏ, boh nik ba yua êa drao (corticosteroid) ngă kơ ală ruă đuĕ nao kơ kjham hĭn, mơ̆ng anăn klei mdrao mgŭn jing dleh ktrŏ hĭn, lehanăn ba klei suăi kơ mnuih ruă lehanăn wăt hŏng aê mdrao mơh”.

Klei ruă klaĭt êngao asăr ală, tơdah leh mdrao hlao kreh mâo lu klei amâo lŏ jăk ôh hŏng asăr ală, tăp năng ngă kơ ală ƀleng, bi êkăl anak ală, tăp năng ngă kơ klĭt hri đuĕ nao kơ kpal hĕ đei amâodah êpih hĕ đei, asăr ală blang prŏng thâodah điêt jing tui hlue ti hnơ̆ng klei ruă, boh nik leh asăr ală hrŏ leh ai ktang dưi mdrơ̆ng hŏng klei amâo mâo jăk mơ̆ng êngao. 

Tui si phung aê mdrao trŭn kơ bruă mdrao ală, klei ruă klĭt hri asăr ală, jing sa mta klei ruă dưi gang mkhư̆, tơdah drei thâo dlăng kriê ală drei bi jăk, lehanăn dah tuôm hŏng klei ruă bi nao băng kơ sang êa drao mtam, bi mdrao mgŭn răng kriê ală mta pô bi jăk./

Klei mmao jhat ti klĭt hri asăr ală kyua mmao jhat ba klei ruă ti klĭt ală. Hơ̆ng mnuih ruă mmao jhat ti klĭt asăr ală ƀrư̆ hruê ƀrư̆ mâo lu lehanăn dưi dưi mdrao kbiă hriê mơ̆ng hdră bi mdoh wăl hdĭp mda, hdră răng mgang êjai mă bruă amâo jăk lehanăn klei ba yua lu đei êa drao djiêt ală mâo mta bi kdơ̆ng hŏng klei ruă bŏk (corticosteroid). Čiăng thâo săng hĭn kơ klei ruă anei lehanăn mâo hdră gang mkhư̆, Hdră mâo klei bi blŭ hrăm hŏng Aê mdrao thơ̆ng kơ adŭ mdrao 1 Nguyễn Thị Minh Hải – Adŭ mdrao klei ruă ti ală, sang êa drao mdrao klei ruă ti ală čar Dak Lak, srăng hưn mthâo kơ hdră gang mkhư̆ klei ruă anei      

- Klei bi knăl tal êlâo mơ̆ng klei ruă klĭt hri asăr ală kyua kman ya jing ơ aê mdrao?

Aê mdrao chuyên khoa I Nguyễn Thị Minh Hải:

- Tal êlâo mnuih ruă ƀuh ală hrah, ruă leh anăn dlăng amâo mngač ôh, hrah hlăm lam ală, amâodah hrah jih ală. Mnuih ruă mâo klei bi knăl msĕ si dleh mblang ală, ƀlĕ êa ală leh anăn huĭ kơ mngač mtrang. Mnuih ruă khăng bi mĭn, pô nao ngă pưk hma anăn ală hrah ƀơ ƀiă, kbiă êa ală kyua ƀruih anăn nao blei êa drao wĭt trah leh anăn tơl ruă kjham leh, amâo ƀuh mngač ôh snăn nao ksiêm mkă. Tal dua jing mnuih ƀuôn sang ka hmư̆ ôh klei hâo hưn kơ klei ruă ală, ka dưi hưn brei răng lu ôh kơ bruă čŏng yua êa drao. Tal tlâo jing klei duah yua êa drao lu đei, dŭm anôk čhĭ êa drao amâo guôn phung aê mdrao čih hră anăn êa drao ôh leh anăn drei ăt thâo dŭm mta êa drao mâo corticosteroid amâo jăk ôh. Êa drao anei ngă kơ mnuih ruă hrŏ klei bi knăl pral ƀiădah êngao anăn ngă kơ lu mnuih ruă kjham hĭn, srăng bum ală.

- Ya klei truh kkham mơ̆ng klei ruă klĭt hri asăr ală ơ Aê mdrao?

-Aê mdrao chuyên khoa I Nguyễn Thị Minh Hải: Tal sa jing mdrao sui, tal dua jing ênoh bi liê mdrao mgŭn yuôm leh anăn ngă amâo jăk kơ mnuih ruă. Hlăm phung ruă bi djŏ hŏng êa drao, mdrao hlao leh ƀiădah ăt mâo gru hlăm anak ală leh anăn ngă kơ mnuih ruă ƀuh amâo mngač ôh, phung kjham hĭn srăng tĭ hlăm lam ală ngă kơ mnuih ruă amâo thâo lŏ ƀuh ôh, bum ală lă lar.

-  Si mnuih ƀuôn sang ngă čiăng gang mkhư̆ klei ruă klĭt hri asăr ală?

Aê mdrao chuyên khoa I Nguyễn Thị Minh Hải:

 Mnuih ƀuôn sang brei mđĭ klei thâo gang mkhư̆ klei ruă, thâo bi doh ală, răng mgang ală pô. Hlăm hdră mă bruă snăn brei mâo ală kĭng mgang, gĭr mkhư̆ jih hnơ̆ng klei êka djŏ hlăm ală hlăk mă bruă knuă. Tơdah ală mâo klei bi knăl amâo jăk snăn drei đăm čŏng blei êa drao wĭt trah ôh, brei nao ti sang êa drao mdrao ală čiăng ksiêm mkă leh anăn mdrao mgŭn, huă ƀơ̆ng djăp ênŭm mnơ̆ng tŭ jăk.

-Lač jăk kơ ih lu!