Hluê si aê mdrao Trần Thị Như Anh, anôk mdrao kơ ală, Sang êa drao prŏng krĭng Lăn Dăp Kngư, mơ̆ng akŏ thŭn truh kơ ară anei, anôk mdrao dưi mkă dlăng, mdrao mgŭn kơ êbeh 7.000 gưl čô mnuih ruă mâo dŭm mta klei ruă hlăm ală, hlăm anăn dŭm mta klei ruă hlăm ală kreh ngă truh klei mmăt ală jing: klei ruă mmăt ală, mnga tak, dŭm klei ruă glocom, dŭm klei ruă bŏk blĕ hlăm ală msĕ si: ruă ală hrah, bŏk klĭt asăr ală, êlan êa ală, dŭm klei ruă djŏ tuôm hŏng asei mlei msĕ si: klei ruă mmăt ală mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah, hnơ̆ng êrah đĭ, klei kpĕ êka hlăm ală leh anăn dŭm mta klei ruă kyua klei êka êkeh. Phung kreh tuôm hŏng klei mmăt ală jing phung mduôn mơ̆ng 60 thŭn kơ dlông leh anăn phung hđeh. Hlăm phung mơ̆ng 60 thŭn kơ dlông, mmăt ală kyua mnga tak mâo hnơ̆ng lu hĭn, bi hŏng phung hđeh lu kyua klei ruă khúc xạ. Aê mdrao Trần Thị Như Anh brei thâo:

“Jih jang dŭm klei ruă bi mmăt ală jing hmăi kơ klei mngač ală mơ̆ng phung ruă, ngă kơ mnuih ruă amâo thâo ƀuh klă. Klei ruă mmăt ală mâo phung dưi mdrao hlao, mâo phung amâo mâo dưi mdrao hlao lŏ pia jing mmăt ală hlŏng lar. Êjai mmăt ală srăng hmăi lu sơnăk kơ hnơ̆ng tŭ jăk klei hdĭp mnuih ruă. Phung hđeh mmăt ală srăng hmăi kơ klei đĭ kyar hlăm klei mĭn, ai tiê, asei mlei… Bi kơ mnuih prŏng sang hmăi kơ hnơ̆ng klei hdĭp, bruă mă leh anăn klei hriăm hră mơar. Tơdah phung mmăt ală amâo mâo thâo hlao kyua klei êka êkeh amâodah dŭm klei ruă mkăn amâo djŏ knŏng hmăi kơ klei klei hdĭp mnuih ruă ƀiădah lŏ jing klei trŏ kơ yang ƀuôn”.

Hlăm phung hđeh, klei mmăt ală kreh mâo hlăm sa nah ală, hđeh ăt hlăp lêñ msĕ yang đar, amĭ ama amâo mâo thâo krah ôh, truh kơ tăp nao mkă dlăng amâodah hđeh čŏng thâo ƀuh, tam guôm sa nah ală, sa nah mngač, sa nah mmăt kơh ƀuh klei mmăt ală. Tơdah hđeh hmao ƀuh hnưm, mdrao mgŭn hnưm hŏng klei ruă khúc xạ, truă ală kĭng hnưm srăng ƀrư̆ ƀrư̆ lŏ mngač, tơdah hmao ƀuh hnui, wăt truă ală kĭng kăn dưi lŏ mngač lei. Phung anăn knŏng tŭ klei ală mmăt hlŏng lar. Bi kơ phung khua thŭn, klei mmăt ală kyua mnga tak, tơdah hmao ƀuh hnưm leh anăn mbraih srăng ƀuh mngač hĭn leh klei mbriah. Hŏng phung ruă hmao ƀuh hnui đei, ală amâo lŏ thâo ƀuh, amâo lŏ thâo kral mmăt hŏng mngač, wăt tơdah mbraih kăn mâo klei tŭ dưn lei.

Mâo hŏng anei 4 mlan, ală Bùi Văn Tính, 65 thŭn, ti wăl krah êa T’Ling kdriêk Čư̆ Jŭt, čar Dak Nông mâo klei bi knăl mmăt ală, grăp mnơ̆ng ti anăp msĕ si dhul leh anăn knŏng thâo ƀuh mă lu êdi 2m, kbưi hĭn amâo mâo lŏ thâo ƀuh, kyuanăn ñu pral nao ti Anôk mdrao kơ ală, sang êa drao prŏng krĭng Lăn Dăp Kngư mkă dlăng. Tinei, aê mdrao đăo knăl jih 2 nah ală ñu mâo mnga tak, knŏng mbraih kơh dưi lo mngač ƀiă. Bùi Văn Tính ƀuh mâo klei myun kyua pô hmao nao sang êa drao, aê mdrao ăt brei thâo kơ đa đa mnuih ruă, boh nik ti krĭng taih kbưi kreh hriê sang êa drao leh klei ruă kjham, amâo lŏ dưi mă ôh klei mngač kơ ală.

Mâo hŏng anei 3 – 4 mlan ală mâo klei mmăt. Êlâo dih truă ală king ăt ƀuh mơh, ară anei msĕ si mâo dhul, kyuanăn nao ti sang êa drao čiăng mkă dlăng leh anăn mbraih ală kyua mâo mnga tak. Ară anei mbraih leh sa nah ală mơ̆ng hruê kăm êlâo. Leh mbraih sa hruê ƀuh ală mngač pô jăk êdi. Bi adôk sa nah hruê kăm êdei lŏ mbraih”.

Ară anei, hnơ̆ng phung ruă mmăt ală ƀrư̆ hruê ƀrư̆ đĭ. Lu mnuih ƀuôn sang ăt dôk ngă ngơi mang, lui truh kơ ală mmăt kơ nao mkă dlăng, ngă truh klei dleh kơ bruă mdrao mgŭn. Êdah êdi msĕ si dŭm klei ruă mmăt ală msĕ si: Buh knŏng giăm, amâodah knŏng ƀuh kbưi, ƀuh amâo mâo mngač…bruă mkă dlăng leh anăn truă ală king kơ hđeh jing hdră mdrao mgŭn tŭ dưn hĭn čiăng bi hrŏ hnơ̆ng klei bum ală. Bi hŏng klei ruă mnga tak leh anăn kyua ruă djŏ tuôm hŏng asăr ală (mâo mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah), tơdah dưi hmao ƀuh hnưm bruă mdrao mgŭn srăng ênưih, hnơ̆ng ală lŏ mngač jing lu, mkiêt mkriê prăk mdrao mgŭn. Aê mdrao Trần Thị Như Anh, anôk mdrao kơ ală, Sang êa drao prŏng krĭng Lăn Dăp Kngư brei thâo.

“Êjai ƀuh ală kreh ruă jêñ jêñ, anăn jing klei bi knăl tal êlâo mơ̆ng klei ruă mmăt ală. Tơdah ƀuh mâo dŭm klei anăn, mnuih ruă srăng nao mkă dlăng, hmao mdrao mgŭn, mbĭt anăn mdei msăn, ƀơ̆ng huă, mă bruă knuă kreh knhâo”.

Čiăng gang mkhư̆ dŭm klei ruă hlăm ală, Aê mdrao Trần Thị Như Anh mtă: êlâo hĭn srăng rơ̆ng mta jăk kơ asei mlei, lu vitamin, boh nik jing vitamin A,B,E, ƀơ̆ng lu boh kroh kñĭ, hla mtah khua čiăng bi mbŏ dŭm mta vitamin kơ ală. Dŭm mta jăk hnơ̆ng ƀiă msĕ si mta kuăt, kông hŏng ai dưi bi kdơ̆ng hŏng klei osi ƀơ̆ng ăt mâo lu boh tŭ dưn hlăm bruă gang mkhư̆ klei mmăt ală.

Êngao kơnăn, amâo mâo mă bruă sui hŏng măi tĭnh hlăm hruê, ngă klei massage jum dar ală, amâo mâo ƀơ̆ng lu dŭm mta mnơ̆ng mmih, lu prăi, bi hrŏ klei mnăm kpiê asei, klei djŭt hăt, nao mkă dlăng ală grăp tuôr, boh nik hlăm wưng mrâo mŭt hlăm thŭn 40, êngao kơ bruă mjuăt ktang asei mlei, mđĭ klei suaih pral, ai bi kdơ̆ng hlăm asei mlei, êjai nao hlăm êlan klông ăt truă ală kĭng mgang ală, đua đuôn mâo dŏ mgang čiăng nĕ kơ ală sô̆ hŏng mđiă lu leh anăn dŭm mta ƀruih bi ruă ală, mdjah êa drao ruă ală hiu ală thu, Bi hŏng phung mâo klei ruă hnơ̆ng êrah đĭ, mâo mta mmih hlăm êrah…srăng ksiêm dlăng jăk hnơ̆ng êrah, mta mmih hlăm êrah leh anăn čŏng nao mkă dlăng tơdah mâo klei amâo mâo jăk hlăm ală, rơ̆ng dưi hmao ƀuh hnưm leh anăn mdrao mgŭn tŭ dưn.

Ruă ală hrah jing klei ruă amâo đei huĭ ôh, lu mnuih čŏng hlao leh anăn suaih hlăm 7 hruê. Khădah snăn, ăt mâo phung mâo klei truh kjham kơ ală kyua čŏng mdrao mgun amâodah mdrao amâo djŏ êa drao. Anei ăt jing sa hlăm dŭm mta phŭn ba klei toh hroh kơ ală. Čiăng thâo săng hĭn kơ klei ruă ală hrah, klei bi trông hŏng aê mdrao Trần Thị Như Anh, Anôk mdrao kơ ală, Sang êa drao prŏng krĭng Lăn Dap Kngư ti tluôn anei srăng bi mklă hĭn.

-         Ơ aê mdrao, si jing klei ruă ală? Leh anăn ya mta phŭn ngă truh klei ruă anei?

Bác sĩ Trần Thị Như Anh: Hlăm ală mta mâo klĭt luôm asăr ală lehanăn klĭt êngao asăr ală. Klĭt asăr ală jing klĭt kô̆ bhung luôm asăr ală. Klĭt êngao asăr ală jing klĭt luôm asăr ală. Klei ruă ală jing sa hlăm dŭm klei ruă hrah ală. Arăng kreh pia jing klei ruă hrah ală kyua anăn amâo thâo klei ruă hrah ală lŏ kbiă hriê mơ̆ng mta phŭn mkăn. Kyua mĭn klei ruă anei amâo huĭ snăn lu mnuih amâo nao ksiêm mkă lehanăn mdrao hnưm. Klei ruă ală mâo grăp thŭn ƀiădah lu hĭn hlăm yan mnga lehanăn yan bhang, wưng anei ênưih bluh đĭ jing klei ruă tưp prŏng.

Mâo lu mta phŭn ngă truh klei ruă klĭt ală, ƀiădah kreh tuôm hĭn jing kyua vi rút, kman lehanăn dŭm klei amâo jăk mkăn. Hlăm anăn, virut mâo truh 80% lehanăn klei ruă ală kbiă hriê mơ̆ng virut ăt ênưih tưp, đĭ jing klei ruă tưp prŏng. Mñuih mă bruă hlăm anôk mâo lu ƀruih ƀram, ƀhŭl, kreh mñir ală ênưih snăk mâo klei ruă ală.

- Ơ aê mdrao, ya klei bi êdah mơ̆ng klei ruă ală lehanăn bruă čŏng pô blei êa drao wĭt mdrao amâo dah mdrao hnui đei si srăng hmăi truh kơ klei suaih pral?

- Bác sĩ Trần Thị Như Anh: Kyua mâo lu mta phŭn ngă truh klei ruă anei kyua anăn srăng mâo lu klei bi êdah mdê mdê mơh. Ƀiădah klei bi knăl êdah hĭn jing hrah ală, kbiă êa ală, bi kdĭt msĕ mâo mnơ̆ng đuôm, ktăl, mâo eh ală, aguah ưm kgŭ pĭt amâo dưi mblang, kmlaĭ ală tơdah adiê mngač. Klei ruă anei kreh mâo ti 1 amâo dah 2 ală. Klei ruă anei kreh hlao hlăm brô 7 hruê. Ƀiădah mâo lu mnuih ruă amâo nao ksiêm mkă lehanăn mdrao kreh ba klei amâo jăk. Anăn jing hmăi truh kơ klĭt êngao asăr ală. Kyua klĭt ală lehanăn klĭt êngao asăr ală giăm mbĭt huĭ srăng hmăi truh kơ klĭt êngao asăr ală, kjham hĭn jing hmăi truh kơ asăr ală. Dŭm klei amâo jăk anei dleh snăk dưi mdrao hlao. Bruă mdrao tuôm hŏng lu klei dleh dlan, wưng mdrao sui, liê lu prăk kăk lehanăn lui gru êka ti ală, dlăng amâo lŏ mngač.

Klei ruă klĭt ală, mnuih ruă kreh amâo mđing, amâo čiăng nao ksiêm dlăng, ênoh mnuih nao ksiêm mkă dlăng ƀiă snăk. Lu jing mnuih ruă kreh nao blei êa drao wĭt mnăm. Khă snăn, mâo lu mnuih ruă klĭt ală, hlŏng truh kơ klĭt êngao asăr ală čŏng nao blei êa drao wĭt mnăm, djiêt ală amâo djŏ êa drao huĭ srăng hmăi amâo jăk kơ klĭt êngao asăr ală. Bruă yua êa drao sui srăng ngă truh klei ruă mkăn anăn jing glocom, bŏk asăr ală … Dŭm klei ruă anei kreh ngă kơ ală amâo mngač, êdei anei dleh dưi mdrao.

- Snăn, aê mdrao mâo mơ̆ klei čiăng mtă hlăm hdră gang mkhư̆ klei ruă klĭt ală?

- Bác sĩ Trần Thị Như Anh: Ruă klĭt ală jing klei ruă ênưih tưp lehanăn huĭ srăng jing klei ruă tưp ƀiădah drei dưi gang mkhư̆, msĕ si: Bi mdoh asei mlei, pưk sang lehanăn anôk mă bruă, hriăm hră, amâo yua mbĭt čhiăm lehanăn dŭm mta mnơ̆ng yua mkăn. Amâo mñir ală, guôm ƀăng adŭng, ƀăng êgei tơdah mtŭk, bhañ. Truă ală kĭng răng mgang ală tơdah kbiă ti tač, mă bruă hlăm anôk mâo lu angĭn, ƀhŭl, săp.

Tơdah hlăm sang mâo mnuih ruă klĭt ală dưi gang mkhư̆ hŏng hdră yua vitamin, A, C, E. Yuôm bhăn hĭn jing rao nanao kiê kngan hŏng kƀu leh bi tuôm hŏng mnuih ruă./.

Lač jăk kơ Aê mdrao.