VOV4.Jarai - Sa bôh yôm phăn bơdjơ\ nao truh ha klăk ]ô mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar dưi hmâo mông Jơnum lok 7 Ping gah dêh ]ar ta tal 12 ]rông lô, bơkơtuai le\ Ako# bruă: “Pơplih pơkra hơdră bruă prăk blan pioh kơ mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar, khul ling tơhan hăng mơnuih mă bruă gah anom bơwih [ong”.

Bôh than prong hloh mơng Ako# bruă le\ pơjing rai  bôh than pơtrut phrâo pioh kơ hơdôm mơnuih hmâo bôh thâo, triăng mă bruă, djru ba đ^ bôh than bruă mă, ngă pơhư\] mơnuih mơbruă mut mă bruă [ơi [irô mă bruă Kơnuk kơna.

Pơplih phrâo hloh amăng Ako# bruă pơplih pơkra prăk blan tal anai le\ mă yua hră pơkă prăk blan phrâo pioh kơ kual mă bruă hrom tui bruă pô mă, bruă apăn hăng bruă git gai hluai tui gru pơkra glăi đ^ prăk blan [ia\ biă mă `u hăng pok tơbiă tơlơi rô nao rai prăk blan giăm hăng kual s^ mdrô.

Glông  hră pơkă prăk blan phrâo amra dưi pơkă hăng mrô prăk [u pơ plih yua kơ tơlơi pơkă mrô prăk blan pơalin đ^ hăng rơnoh prăk blan [ơi anom bruă.

Lăp đing nao, pơ ala kơ 7 hră pơkă prăk blan kah hăng ră anai, glông hră pơkă prăk blan phrâo amra ngă rơguăt kơnong kơ do# 5 hră pơkă prăk blan; hmâo: 2 hră pơkă prăk blan kơ mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar hăng 3 hră pơkă prăk blan pioh kơ khul ling tơhan.

Ơi Nguyễn Quang Dũng, Khoa wai lăng prăk blan, Ding jum wai lăng bruă Kơnuk kơna lăi le\:

“Lom mơ\ ngă tui hơdră prăk blan phrâo tui Tơlơi pơtrun pơsit pơplih pơkra mơng Ping gah dêh ]ar ta le\ prăk blan mơng mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar amra dư\i pơplih rơđah đông.

Khă hnun hai amra hmâo tơlơi dưm dăp glăi kơplah wah hơdôm gơnong bruă hăng pơhlôm tơhnal đing nao pioh pơsur pơtrut gơnong bruă hăng amra pơjing rai ano# pơkă phrâo, abih bang mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar leng kơ dưi đ^ prăk blan”.

Bơhmu hăng prăk blan [ia\ biă `u kual dưi hmâo Kơnuk kơna lăi pơthâo mă yua thun 2018 le\ rơnoh prăk blan phun mơng mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar ră anai phrâo djop brơi 40% mrô kiăng kơ tơlơi hơd^p [ia\ biă `u.

Ră anai hăng sa ]ô mơnuih tơbiă mơng sang hră gưl prong pơalin đ^ mrô 2,34 kơnong kơ hmâo năng ai `u rơbêh kơ 3 klăk prăk, [ia\ biă bơhmu hăng tơlơi pơhlôm kơ tơlơi hơd^p mơda hăng [ia\ hloh rơnoh prăk blan [ơi anih anom s^ mdrô.

Bruă hmâo lu rơgao prăk djru ba truh prăk djru lu hloh kơ prăk blan phun hăng do# ngă [u djơ\ hrom kơplah wah hơdôm gơnong bruă, bơhmu nao rai kơplah wah gơnong bruă anai hăng gơnong bruă adih.

Hrom hăng anun, hleh hloh prăk pơhrui glăi kơplah wah hơdôm mơnuih mă bruă, [ong prăk blan  lu, do# hmâo lu prăk pơhrui glăi gah rơngiao kơ prăk blan hăng wai lăng prăk blan akă sit nik  lăi pơthâo rơđah đông; hơdră pơkă wai lăng prăk pơhrui glăi do# [ia\ ba glăi bôh tu\ yua.

Jơnum prong Ping gah lok 7 tal 12 bơkơtuai kơ ]ra\n pơkă, rơnoh prăk blan phrâo hăng hơdră pơkă prăk blan hăng prăk bơni phrâo hmâo: Rơnoh prăk blan phun (hmâo năng ai `u 70% amăng mrô keh prăk); Hơdôm mrô prăk djru (hmâo 30% mrô keh prăk blan) hăng Prăk apah bơni “dưm dưm hăng 10% mrô keh prăk blan).

Ơi Nguyễn Hữu Dũng, mơnuih juăt bruă kơsem min kơ hơdră bruă prăk blan hăng hră pơgang gah mơnuih mơnam lăi le\:

“Tui hăng kâo khom lăi pơthâo lui prăk blan pơkă phun. Kơnong kơ hmâo sa tơlơi lăi pơthâo kơ prăk blan [ia\ hloh lon ia, mă rơnoh hmâo hơnong `u lu hloh ngă phun than.

Dua le\ ngă hret h^ rơwang kơplah wah bruă bơwih [ong s^ mdrô hăng kual mă bruă ]ar.

Prăk blan mơng kual mă bruă ]ar dưm amăng tơlơi rô nao rai giăm djơ\ hăng bơwih [ong s^ mdrô”.

Sa bôh nik do# hmâo lu tơlơi akă gal amăng hơdră bruă prăk blan ăt dưi hmâo Ping gah dêh ]ar ta ]rông lô, bơkơtuai le\ bruă dăp hơdră prăk blan tui glông pơkă hăng prăk djru kơ bruă apăn, bruă git gai.

Tui hăng tơlơi pơkă mă yua ră anai, glông bruă ping gah, khul gru\p dưi ]ơkă mă 30% samơ\ kơnong kơ mơnuih hmâo bruă apăn mơng khoa gru\p trun gah yu\ mơng dưi ]ơkă mă, bơ\ kơ-iăng khoa gru\p ping gah (dưm dưm hăng Kơ-iăng Khoa ding jum) hăng glông hloh [u dưi ]ơkă mă ôh, tơlơi anai ba truh prăk blan mơng Kơ-iăng Khoa gru\p Ping gah [ia\ hloh prăk Khoa gru\p.

Tui hăng ơi Trần Quốc Toản, Khoa gum bruă Khul pơblang bruă Ping gah, hơdră bruă anai kiăng ngă rơđah  bôh tơhnal dăp glăi glông jơlan prăk blan, prăk djru kơ abih bang bruă kơđi ]ar hiưm hơpă;

Kah pơ pha mơnuih apăn bruă pioh dưm dăp ]ra\n hră pơkă prăk blan djơ\ pơke\ hăng bôh tơhnal kơja\p bruă mă rim thun mơng mơnuih apăn bruă ]ar:

“Tui anun lom [ing ta pơ pha tơbiă hơdôm mơnuih apăn bruă, mă bruă ]ar hiưm `u, [ing ta amra hmâo gru than kiăng dăp glăi ]ra\n pơkă prăk blan djơ\”.

Mơng anun dưi dăp glông jơlan prăk djru kơ sui thun mă bruă, glông jơlan prăk djru bruă apăn, glông jơlan prăk djru bruă mă  sit nik ba glăi bôh tu\ yua amăng bruă ngă tui bruă hrom.

Ako# bruă pơplih hơdră bruă prăk blan tal anai do# kiăng ngă tui bruă pơkra glăi rơnoh đ^ prăk blan [ia\ hloh kual kiăng kơ truh thun 2020 pơhlôm rơnoh hơd^p mơda [ia\ hloh.

Hro\ trun [ơ [rư\ hăng anăp nao lui h^ tơlơi a`ru\ tơngan [ơi anăp mơng kơnuk kơna amăng hơdră bruă prăk blan mơng anom bơwih [ong.

Anom bơwih [ong (yap wot anom bơwih [ong abih bang ngăn rơnoh mă mơng kơnuk kơna) pô dưi gơgrong pơsit hơdră bruă prăk blan [u hluai tui bruă bơkơtuai, pơkôl hăng mơnuih mă bruă  hluai tui mrô gơnam ngă rai hăng bôh tơhnal mă bruă.

Hăng hơdôm tơlơi pơplih hmâo tơhnal pơplih  phrâo, ako# bruă pơplih  hơdră bruă prăk blan pioh kơ mơnuih apăn bruă, mơnuih mă bruă ]ar, khul ling tơhan hăng mơnuih mă bruă amăng anom bơwih [ong pơke\ hrom hăng tơlơi hro\ trun mơnuih mă bruă ]ar, dưm dăp glăi rơguăt glông bruă mă hrom dưi ]ang rơmang pơjing rai gru amăng mơnuih mă bruă, bơwih [ong huă./.

Siu H’ Prăk: Pô ]ih hăng pôr