Dôk guôn ngă hră m’ar mkă dlăng klei ruă ti Sang êa drao mdrao klei ruă Ală čar Dak Lak, Adei Tôn Nữ Yến Nhi, hđeh hriăm hră adŭ 11, Sang hră gưl 3 Êa Hleo, kdriêk Êa Hleo brei thâo, hlăm adŭ mâo lu ƀĭng găp ruă ală hrah lehanăn akâo mdei, ñu pô ruă 3 hruê hŏng anei, blei êa drao djiêt leh ală ƀiădah kăn dưi mơh snăn ñu hriê mkă dlăng.

“Ƀuh leh kgŭ pĭt 2 ală sir mbĭt amâo dưi mblang ôh. Hruê anei kâo hriê ksiêm mkă dlăng snăn aê mdrao lač lŏ yua êa drao djiêt ală dua tlâo hruê srăng hlao yơh lehanăn brei bi ktlah yua mdê mnơ̆ng mnuă hŏng mnuih hlăm gŏ sang”.

Hŏng êbeh 800 čô hđeh dôk tui hriăm, knŏng dŭm hruê leh knăm mphŭn pŏk thŭn mrâo, Sang hră gưl sa Lý Tự Trọng, ƀuôn prŏng Ƀuôn Ama Thuôt mâo leh 156 čô hđeh akâo mdei kyua ruă ală hrah. Knŏng tĭng mơ̆ng hruê 11/9 truh ară anei mâo leh 139 čô ruă ală hrah lehanăn mkrah wah ênoh anăn ăt nao sang hră. Nai mtô Lương Thị Bích Nguyên, Khua sang hră brei thâo, lu phung hđeh ruă ală ƀiădah ăt nao sang hră kyua anăn hnơ̆ng đĭ lar klei ruă anei pral êdi. Sang êa drao gĭt gai leh adŭ bruă mdrao mgŭn mprăp êa drao djiêt ală kơ phung hđeh, mđĭ hdră bi mdoh adŭ hriăm mbĭt anăn mtă kơ phung amĭ ama, phung hđeh hriăm hră tơdah ruă ală hrah brei pral dŏng mdrao ti sang kñăm mkhư̆ klei tưp lar kơ pô mkăn.

“Mâo phung amĭ ama kyua klei dleh dlan hiu mă bruă kbưi, amâo brei anak dôk ti sang hjăn ôh snăn diñu ăt atăt phung anak nao sang hră, klei anei srăng ngă đĭ lar klei ruă anei hlăm sang hră khădah hluê ngă leh hdră gang mkhư̆ msĕ si mtă kơ phung hđeh truă ală kĭng, bi mdoh adŭ hriăm, bi mdoh asei mlei lehanăn ktrâo lač kơ phung hđeh hdră rao ală djŏ hdră ba wĭt klei tŭ dưn.

Sang hră gưl hđeh điêt Hoa Lan, ƀuôn hgŭm Tân Tiến, ƀuôn prŏng Ƀuôn Ama Thuôt mâo 2 anôk bruă, hŏng hlăm brô 200 čô hđeh dôk hriăm ti 10 adŭ. Êlâo anăn, hlăm brô 1 mlan, sang hră knŏng mâo ƀiă mnuih ruă, khă snăn, dŭm hruê hŏng anei, ênoh hđeh ruă ală hrah đĭ lu, hŏng 20 čô hđeh. Nai Lê Thị Liên, khua sang hră hđeh điêt Hoa Lan brei thâo, ară anei sang hră dôk mđĭ hdră mtô mblang lehanăn ktrâo lač kơ phung nai, hđeh hluê ngă kjăp hdră gang mkhư̆ hluê si klei mtă mơ̆ng anôk bruă mdrao mgŭn:

“Hdră bi mdoh sang hră brei mđing tal êlâo hĭn. Tal sa jing mnơ̆ng dhơ̆ng yua mdê bi hđeh mdê s’aĭ, tal 2 jing mnơ̆ng yua hlăm adŭ hriăm brei bi mdoh, mdjiê kman nanao; tal 2 mtă kơ phung hđeh rao kngan bi djŏ hdră. Tơdah ƀuh mâo phung ruă ală hrah sang hră bi ktlah brei hđeh anăn, brei mâo klei bi hgŭm hŏng anôk bruă mdrao mgŭn lehanăn amĭ ama mdrao hđeh ruă ală hrah.

Hluê si Aê mdrao Lê Dương Thùy Linh, K’iăng khua Sang êa drao mdrao klei ruă ti Ală čar Dak Lak, klei ruă ală hrah ti Dak Lak kreh mâo mơ̆ng mlan 8. Khă snăn, 2 hruê kăm hŏng anei, ênoh mnuih ruă đĭ lu. Kah knar 1 hruê, Sang êa drao mdrao klei ruă ti Ală mkă dlăng mơ̆ng 200 -300 čô, lu jing phung hđeh. Aê mdrao Linh brei thâo, klei ruă ală hrah kreh tưp tơdah bi tuôm giăm hŏng mnuih ruă, sô̆ djŏ êa ală, êa dŭng mnuih ruă amâo dah mnơ̆ng yua, mnơ̆ng hlăp lêñ, čhiăm mnuih ruă yua, êa mâo kman, boh nik ti dŭm anôk luê êa…

“Klei ruă ală hrah bluh đĭ hlăm thŭn anei lu êdi, êngao kơ hrah ti klĭt êngao asăr ală snăn kman thŭn anei mâo klei bi êdah ñu mŭt êlam hĭn lehanăn ngă ruă wăt asăr jŭ hlăm ală, klei ruă srăng ngă bi hrŏ hnơ̆ng thâo ƀuh, đa đa mâo mnuih čŏng blei êa drao djiêt ală wĭt mdrao huĭ srăng ba lu klei truh amâo jăk kơ asăr ală. Mbĭt anăn, djŏ kman gưl bluh mâo klei ruă thŭn anei, mnuih ruă mâo wăt êngoh hlơr, ruă êlan bi êwa, ruă tian prôč. Ară anei ka mâo vaccine gang mkhư̆ klei ruă lehanăn ka mâo êa drao djiêt ală čiăng răng mgang kyua anăn mnuih ƀuôn sang amâo čŏng pô blei êa drao lehanăn tơdah mâo klei ruă brei nao anôk bruă mdrao mgŭn mkă dlăng lehanăn mdrao.

Ăt hluê si Aê mdrao, klei ruă ală hrah jing klei ruă amâo huĭ hyưt lehanăn srăng hlao mơ̆ng 1 truh kơ 2 hruê kăm, tơdah ktrŏ hĭn jing 1 mlan. Khă snăn, tơdah pral mdrao lehanăn mdrao djŏ hdră, klei ruă anei srăng djăl hlao lehanăn dưi bi hrŏ dŭm klei truh amâo jăk./.