VOV4.Êđê - Klei ruă čut kra mâo Êpul bruă mdrao mgŭn dlông rŏng lăn WHO bi kƀĭn mjêč leh anăn ba mdah klei hưn brei răng kơ klei ruă anei dôk bluh mâo. Ară anei klei ruă lŏ mâo ti 12 ala čar dlông rŏng lăn msĕ si Ăngle, Turki, Belgium, Italy, Prăng, Alêmăng, Español, Sweden, Mi, canada, Australia leh anăn mâo klei huĭ tưp lar kơ ala čar mkăn. Kdrêč hruê anei, drei hmư̆ klei čih lač kơ klei ruă anei leh anăn dŭm hdră gang mkhư̆.

Klei ruă čut kra jing sa klei ruă kyua kman “djuê găp” hŏng klei ruă čut dôk mâo lu ară anei ngă. Mnuih djŏ klei ruă anei kreh mâo dŭm klei bi êdah msĕ si êngoh, mƀlĕ, ruă kŏ... Hluê si phung thơ̆ng kơ bruă mdrao mgŭn, mnuih djŏ klei ruă čur kra tơdah sô̆, djŏ hŏng mnuih ruă (sô̆ dra, anal kŏ, jhưng, bŭk mnuih ruă, čhum ao, čhiăm, êa dŭng, êa bah…). Hđeh, mnuih prŏng djŏ s’aĭ klei ruă anei.

Păt čiăng jih mnuih ruă lŏ hlao hlăm dŭm hruê kăm, ênoh mnuih djiê amâo lu ôh. Khă snăn, dŭm klei bi knăl ngă kơ klei ruă anei đĭ kơ kjham, đa truh kơ djiê, mâo: Mnuih dôk sui hŏng mnuih ruă, phung hđeh, phung mâo ai bi kdơ̆ng hŏng klei ruă awăt… Phung mă bruă kreh knhâo brei thâo, klei ruă anei dleh tưp lar hĭn mkă hŏng Covid 19. Khă snăn, klei ruă čut kra ăt jing sa klei huĭ hyưt hŏng klei suaih pral tar rŏng lăn tơdah amâo mâo vaccine gang mkhư̆.

Dŭm klei bi êdah mơ̆ng klei ruă čut kra:

Wưng mđam klei ruă: Tơdah sa čô amâo myun djŏ klei ruă čut kra kyua kman anei ngă snăn wưng mđam klei ruă mơ̆ng 5 truh kơ 21 hruê, jing leh sa wưng anăn dŭm klei bi êdah tal êlâo mrâo mâo. Mâo dŭm čô, wưng mđam klei ruă sui mơ̆ng 7 truh kơ 14 hruê.

Dŭm klei bi êdah tal êlâo mâo: Êngoh (jing tal êlâo hĭn), ruă kŏ ktang phĭt, êgah asei mlei, êgah k’iêng rŏng; bi ê’ăt; êmăn êmik; leh êngoh, mnuih ruă čut kra kreh mƀlĕ mơ̆ng 1 truh kơ 3 hruê.

Klei ruă čut kra si srăng bi mtưp?

Klei ruă čut kra dưi mtưp klă anăp mtam tơdah tăm sô̆ hŏng êrah, êa mơ̆ng asei mlei, êa dŭng, êa bah, anôk êka ti klĭt amâo dah kđeg mnuih ruă (amâo dah mnơ̆ng rông ruă). Êngao anăn, ƀơ̆ng čĭm mnơ̆ng rông djŏ klei ruă, sô̆ hŏng mnơ̆ng mnuă mnuih ruă (buk dra, jhưng, añuê êbăn, čhiăm, čhum ao)… amâo dah tăm sô̆ ti anôk êka hlăm asei mlei mnuih ăt tưp djŏ klei ruă čut kra mơh. Kyua anăn, tơdah hdĭp hŏng mnuih mâo klei ruă čut kra snăn ênưih snăk tưp djŏ klei ruă. Êngao anăn, klei ruă anei ênưih tưp mơ̆ng amĭ dôk ba tian kơ anak lehanăn ngă truh jing klei ruă čut kra mơ̆ng tian amĭ.

Dŭm klei mtă hlăm hdră gang mkhư̆ klei ruă čut kra.

- Khădah ka mâo mnuih ruă čut kra ti Việt Nam ƀiădah hdră gang mkhư̆ klei ruă anei brei mâo klei mđing dlăng. Dŭm hdră msir dưi ba yua kñăm gang mkhư̆ klei ruă anei, mâo:

- Amâo sô̆ hŏng mnơ̆ng rông huĭ djŏ kman klei ruă ƀut jra (mnơ̆ng rông ruă, mnơ̆ng rông djiê ti krĭng mâo klei ruă čut kra, mnơ̆ng rông đing djŏ klei ruă anei…)

-Hluê ngă klei ƀơ̆ng ksă, mnăm ktơ̆ng. Knŏng ƀơ̆ng dŭm mta mnơ̆ng thâo klă phŭn agha, mâo ksiêm mklă.

- Amâo bi tuôm hŏng mnuih huĭ srăng djŏ klei ruă. Amâo sô̆ dŭm mta mnơ̆ng yua mnuih mâo klei ruă.

- Bi ktlah mnuih mâo klei bi êdah/ đing djŏ klei ruă.

- Truă čhiăm guôm ƀô̆ nanao. Rao kiê kngan hŏng kƀu lehanăn dŭm mta êa rao grăp hruê mâo mta côl tơdah bi tuôm hŏng pô mkăn.

Tĭng truh kơ ară anei, ka mâo hdră amâo dah êa drao dưi mdrao hlao klei ruă čut kra. Khă snăn, mnuih ruă amâo mâo huĭ hyưt ôh kyua klei ruă anei gơ̆ čŏng hlao lehanăn hrŏ amâo guôn mdrao. Mnuih ƀuôn sang drei mđing, ti mnuih tuôm tlŏ vaccine gang mkhư̆ klei ruă čut ăt srăng djŏ klei ruă čut kra. Ƀiădah klei bi êdah dhjul hĭn, amâo đĭ kơ ktrŏ lehanăn ƀiă mâo dŭm klei truh jhat.

Mnuih ƀuôn sang mđing brei mđĭ klei thâo săng gang mkhư̆ klei ruă. Ksiêm dlăng nanao klei hâo hưn čiăng pral mâo hdră gang mkhư̆ klei ruă kơ gŏ sang lehanăn êpul êya./.