VOV4.Êđê- Glocom jing sa klei ruă kreh mâo lu, đĭ nao kơ ktrŏ hŏng klei hgăm, huĭ srăng ngă bum ală dôk mrô dua tar rŏng lăn leh klei ruă êkăl anak ală. Khă snăn, lu mnuih ăt dôk kƀah klei thâo săng hŏng klei ruă anei amâo dah amâo čiăng mđing kơ bruă nao ksiêm mkă dlăng lehanăn pral hmao ƀuh, amâo hluê ngă kjăp hdră dŏng mdrao ngă kơ pô ruă amâo lŏ thâo ƀuh klei mngač, dleh dưi lŏ dŏng mdrao:

Klei ruă Glocom jing sa mta klei ruă ngă amâo mâo jăk kơ aruăt ală. Tui hlue si klei jing mơ̆ng klei ruă anei mâo klei bi knăl mdê mdê, kreh tuôm hŏng klei amâo yŏng thâo klă ôh, ƀrư̆ ƀrư̆, lehanăn kăn jêñ jêñ rei, msĕ si: Ală dơ̆ng mmăt ƀrư̆ ƀrư̆, dơ̆ng mmăt ală hlăm dŭm anôk amâo mâo mngač, mâo klei ruă bi gưl hlăm boh kŏ, ngă bi ktrŏ ală tơdah ngă bruă ktrŏ... Kyuanăn mnuih ruă kreh amâo mâo đei mđing ôh hŏng jih jang klei bi knăl ƀuh mơ̆ng ală, amâo mâo nao mkă dlăng ală, amâo mâo mdrao ôh. Tơl truh ală amâo jăk thâo lŏ ƀuh hĭn, amâodah amâo dưi thâo lŏ ƀuh ôh snăn kơh nao băng kơ sang êa drao.

Tui si klei Êpul hgŭm bruă mdrao mgŭn dlông rŏng lăn WHO hưn, Glocom jing mta klei ruă ba klei bum ală mta dôk tal dua dlông rŏng lăn, êdei kơ klei ruă êkăl anak ală. Ti dŭm ala čar đĭ kyar, mâo truh 50% ênoh mnuih mâo klei ruă Glocom amâo mâo thâo ôh pô mâo klei ruă, lehanăn amâo mâo nao mkă dlăng ôh. Êjai anăn, ti dŭm ala čar hlăk đĭ kyar, ênoh anei ăng ai đĭ hĭn truh 90%.

Ti sang êa drao ală čar Daklak, hlăm ênoh jih jang mnuih mâo klei ruă kơ ală, snăn mâo hlăm brô mơ̆ng 5-7% mnuih ruă mâo klei ruă Glocom. Lu mnuih ruă nao mkă dlăng klei ruă leh đuĕ nao kơ kjham leh, ală amâo jăk thâo lŏ ƀuh ôh. Phan Thành Trung dôk ti ƀuôn prŏng Ƀuôn Ama Thuôt, čar Daklak jing sa hlăm ênoh anăn. 50 thŭn leh, ală ñu mâo lu klei bi knăl amâo mâo jăk. Ƀiădah ñu amâo mâo tuôm nao mkă dlăng ală ôh. Tơl truh kơ ală ñu đĭ ruă ktang phĭt, dlăng kơ djăp mta mnơ̆ng amâo lŏ mngač ôh, dlăng kơ êlah pui kđen mâo lu mta êa mil mdê mdê, snăn ñu nao kơ sang êa drao ală čiăng mkă dlăng. Truh kơ anei, aê mdrao lač năng ai ală ñu mâo klei ruă Glocom đuĕ nao kơ kjham leh, lehanăn knŏng bliah đuič yơh. Leh gưl mdrao anăn, khădah ală ñu amâo lŏ ruă ôh, dlăng mngač ƀiă đuič, amâo lŏ dưi mâo ala mngač msĕ si hđăp adih ôh. Ñu brei thâo:

“Êlâo adih ală kâo mâo klei ruă êkăl anak ală, ƀiă 6 thŭn hŏng anei lŏ mâo mta klei ruă Glocom anei. Yăng đar knŏng dlăng êdu đuič, dlăng êdu êjai snăn nao blei êa drao mnăm ƀuh amâo mâo mdul, snăn nao mka dlăng kơ sang êa drao”.

Msĕ si aduôn Đặng Thị Thư ti să Dak Nuê, kdriêk Lăk, čar Daklak kyua amâo mâo mdrao djŏ msĕ si nai aê mdrao mtă mtăn ôh, snăn klei ruă Glocom anei đuĕ nao kjham, ală điâo ñu amâo thâo lŏ ƀuh mngač ôh. Ñu brei thâo, mâo hŏng anei dua thŭn, ñu nao mkă dlăng ală, lehanăn thâo kơ ñu mâo klei ruă Glocom. Gưl mdrao tal êlâo, ală ñu jăk mơh, ƀiădah êdei kơ anăn, kyua klei hdĭp dleh dlan, mnuih hlăm găp djuê kbưi mơh snăn amâo lŏ truh nao mdrao ôh. Tơl leh ală điâo mmăt leh, ală hnuă dlăng amâo mâo mngač, snăn ñu lŏ nao mdrao kơ sang êa drao čiăng lŏ mdrao, ƀiădah hnui leh. Aê mdrao lač ală ñu khădah bliah mdrao dưn mơh amâo dưi lŏ mngač ôh. Ñu yăl dliê:

“Kâo amâo mâo thâo ôh klei ală luôm mmăt hĕ anak ală jing ya mta klei ruă, knŏng ƀuh hlăm ală ruă, čiăng ƀlĕ ô̆, mĭn dah djŏ angĭn, nao blei êa drao mdjah ală. Tăp năng êa drao mtah, êa drao kô̆ ba wĭt mdjah ală ƀiădah amâo mâo hlao ôh. Tơl truh kơ kjham leh, kgŭ pĭt aguah hlŏng êbuh hwĭr kŏ, ƀlĕ ô̆, ruă mơ̆ng pŭk ală hlŏng truh gŭ kang, ruă ktang phĭt snăn mnuih hlăm sang ba kâo kơ sang êa drao ală čiăng mkă dlăng, aê mdrao lač kâo mâo klei ruă Glocom, knŏng blaih mtam yơh”.

Tui si aê mdrao thơ̆ng kơ bruă mdrao ală, klei ruă Glocom amâo mâo phŭn agha klă mngač ôh ba klei ruă, ƀiădah mta klei ruă anei djŏ tuôm hŏng klei kpĭ anak ală, ngă dleh kơ hnơ̆ng êrah êran hlăm asăr ală dleh kơ klei rông aruăt asăr ală. Mâo mơh đa đa klei ruă anei kbiă hriê mơ̆ng klei yua lu đei êa drao mdjah asăr ală mâo mta corticoid, sa mta bi kdơ̆ng hŏng klei mđuč mƀlĕ pioh mdrao lu mta klei ruă mdê mdê. Siămdah, klei yua lu đei corticoid anei knŏng ngă tui si klei nai aê mdrao mtă mtăn đuič, huĭdah klei yua amâo mâo djŏ, amâo mâo djăp hnơ̆ng ênưih ba klei jhat kơ ală, hmăi amâo mâo jăk kơ klei suaih pral. Hlăm anôk čhĭ êa drao djăp mta êa drao mdjah ală kreh pioh mdrao klei bi tăl hlăm ală, thu ală, bi mđuič klĭt hri ală... mâo mta corticoid, tơdah mnuih ruă čŏng nao blei mă hjăn êa drao mdjah ală, yua nanao hlăm wưng sui sĭt nik srăng ênưih truh kơ klei ruă glocom. Aê mdrao Nguyễn Thị Minh Hải, truăn kơ bruă mdrao klei ruă anei, ti sang êa drao ală čar Daklak lač:

“Glocom kreh tuôm hŏng djăp gưl mnuih, ƀiădah jêñ hĭn hŏng mnuih leh khua thŭn mơ̆ng 40 thŭn kơ dlông, mnuih ruă dôk hlăm găp djuê tuôm mâo leh klei ruă anei, mnuih mâo klei ruă êrah đĭ, klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah, mnuih ruă hlăk dôk mdrao, amâodah dôk blei êa drao mâo mta corticoid, boh nik hŏng phung mniê kreh mâo klei duah mĭn lu, rŭng răng ai tiê...”

Ăt tui si aê mdrao Hải mơh, anei jing sa mta klei ruă kơ ală jing huĭ hyưt snăk. Tơdah amâo mâo mdrao mơ̆ng hnưm ôh snăn jih jang aruăt ală srăng mâo klei jhat ênưih đuĕ nao kơ bum ală. Siămdah, klei ruă anei dag thâo kral mơ̆ng hñm mdrao mtam, sĭt nik srăng đru bi hrŏ mơh klei amâo mâo jăk truh hŏng ală, lehanăn gang mkhư̆ klei jhat kơ aruăt ală, lehanăn kơ hnơ̆ng dưi thâo ƀuh kbưi, đru mdul mơh klei đĭ mta kpĭ anak ală.

Kyuanăn, mnuih mâo klei ruă Glocom amâodah đing mâo klei ruă anei, snăn nao mkă dlăng mtam kơ sang êa drao, tui mdrao bi djŏ hŏng klei aê mdrao mtă mtăn. Čiăng thâo răng, hmao ƀuh, lehanăn mdrao mgŭn bi pral klei ruă Glocom, jih jang mnuih bi nao mkă dlăng jêñ jêñ, boh nik nak hŏng mnuih thŭn leh khua. Bi mâo klei ƀơ̆ng huă bi djăp, dôk dơ̆ng ƀơ̆ng huă bi thâo răng mgang kơ ală pô. Đăm mnăm kpiê êsei, djŭp hăt êhăng, kphê lehanăn mnơ̆ng hăng, kăm krŏng mlam, čŏng thâo răng kơ ală mâo mdei jăk, đăm lui kơ ală êgah êmăn ôh./.

Grăp čô drei tuôm s’aĭ hŏng klei truh amâo jăk hlăm ală mta msĕ si bi ktrŏ hlăm ală, ruă ală, mmăt ală bhiâo. Khă snăn, dŭm klei anei huĭ srăng jing klei bi êdah mơ̆ng klei ruă Glocom. Tơdah amâo mâo ksiêm dlăng, dŏng mdrao djŏ guôp, aruăt êrah hlăm ală srăng ruă ƀrư̆ hruê ƀrư̆ kjham hĭn lehanăn huĭ srăng ngă bum ală.

- Ơ aê mdrao! Ya klei bi knăl hnưm dưi hưn brei răng kơ klei ruă kpŭng êa luôm asăr ală, jing klei ruă Glocom?

-Aê mdrao Hải: Klei ruă golcom kpŭng êa luôm asăr lă mâo lu mta mdê mdê leh anăn mâo lu mta phŭn mdê dmê anăn mâo lu klei bi knăl mdê mơh.  Hlăm wưng hnưm hĭn, mnuih mâo klei ruă anei khăng mâo klei bi knăl dlăng amâo mngač, mnuih ruă amâo đei mđing ôh. Klei bi knăl khăng mâo amâodah khăng tuôm hĭn jing mnuih ruă ƀuh kăng ruă hlăm ală, leh anak ală ruă đei, mnuih ruă ƀuh ktrŏ hlăm ală. Mnuih ruă đih mdei bhiâo snăn anak ală lŏ bi êdu leh anăn klei bi knăl anăn jih mơh anăn mnuih ruă khăng amâo mđing amâodah ƀuh amâo mngač, msĕ si mâo hdhul kơuă, dlăng kơ kƀŏng pui mâo wang mtah hrah. Klei bi knăl anei khăng ƀuh nanao lu blư̆ leh anăn mnuih ruă amâo mđing ôh, khăng ngă ngơi hlăm wưng mphŭn mâo anei. Êla truh kơ ală dlăng amâo lŏ mngač êdi kơh nao ksiêm mkă snăn hnui leh.

- Lu mnuih čŏng blei êa drao mdjah ală mdrao mgŭn. Si klei huĭ hyưt mơ̆ng bruă anei ơ aê mdrao?

-Aê mdrao Hải:  Hlăm klei hdĭp aguah tlam mnuih ruă khăng ƀuh êkă, ktal, tăp năng ală hrah anăn čŏng nao blei êa drao amâo mâo ôh hră čih mơ̆ng aê mdrao thơ̆ng kơ ală leh anăn jih jang dŭm mta êa drao mnuih ruă blei khăng mâo corticoid, anei jing mta êa drao mkhư̆ klei bi mđuič ktang. Kyua sĭt mnuih ruă mdjah êa drao anei snăn ƀuh jih êkă, hrah leh anăn kyua anăn mnuih ruă khăng pioh giêt êa drao anei yua sui hruê, jih lŏ blei giêt mkăn pioh hlăm sang tơdah čiăng yua. Bruă ba yua êa drao anei sui srăng ngă kơ klei ruă Glocom mnuih ruă amâo thâo ôh, bi mĭn nanao pô khua thŭn anăn ală amâo mngač leh anăn truh mmông mmăt êdi, mkhư̆ klei hdĭp mda mmông anei kơh nao ksiêm mkă snăn klei ruă truh kjham leh, bruă mdrao mgŭn dleh dlan hĭn, ală amâo lŏ dưi hlao ôh.

- Hlei phung khăng mâo klei ruă Golcom leh anăn klei ruă anei mâo mta bi mtưp mơ̆ng amĭ ama truh kơ anak mơ̆ hĕ, ơ aê mdrao?

-Aê mdrao Hải:  Mnuih mâo klei ruă glocom dưi mâo hlăm djăp mnuih, khăng mâo hĭn kơ phung êdei kơ 40 thŭn, mnuih ruă mâo hlăm gŏ sang tuôm mâo mnuih ruă kpŭng luôm anak ală leh, mnuih ruă mâo klei bi  knăl hnơ̆ng êrah đĭ, mâo mta mmih hlăm êrah, mnuih ruă dôk mdrao mgŭn amâodah dôk yua êa drao mâo corticoid. Klei ruă anei mâo klei tưp čuê mơ̆ng amĭ ama truh kơ anak. Kyua anăn hŏng phung hlăm gŏ sang mâo mnuih ruă glocom brei nao ksiêm mkă bi jêñ, ktuê dlăng hnưm čiăng mâo hdră hmao msir mgaih.

-  Hdră mdrao nmgŭn klei ruă anei ară anei si ngă leh anăn klei tŭ dưn si ngă ơ Aê mdrao?

-Aê mdrao Hải:  Hŏng klei ruă glocom, ară anei mâo 3 hdră phŭn  jing mdrao hlăm lam jing yua êa drao, laser leh anăn mbliah. Hŏng grăp čô mnuih ruă, grăp mta klei ruă, grăp wưng mdê mdê snăn aê drao mâo klei ruah hdră mdrao mgŭn jăk hĭn. Brei mnuih ruă hdơr sa klei jing klei ruă Glocom amâo dưi mdrao hlao jih klei ruă ôh ƀiădah knŏng mđĭ lar klei jăk leh anăn sui hĭn kơ mnuih ruă dưi hdĭp jăk hĭn đuič. Brei mnuih ruă nao ksiêm mkă nanao grăp gưl hluê si klei aê mdrao ktrâo lač, amâo djŏ ôh leh mbliah, yua êa drao bi êdu anak ală jing hlŏng mdei mtam amâo lŏ mdrao ôh, klei anei amâo djŏ ôh srăng ngă kơ klei ruă kjham hĭn, ală amâo dưi lŏ mngač ôh.

- Lač jăk kơ aê mdrao lu!

Pô mblang: Y-Khem Niê- H’Zawut Ƀuôn Yă