VOV4.Êđê- Truh hdră kñăm krĭng ƀuôn sang mrâo mơ̆ng thŭn 2018, ƀiădah ti să Čư̆ Ni, kdriêk Ea Kar, čar Dak Lak, wưng anei ăt mâo giăm 200 gŏ êsei ba yua kdrăp pui kmlă amâo hơ̆it, čŏng mkăp mă mơ̆ng 15 thŭn kơ anăp. Kyua kdrăp êlan klei pui kmlă - gơ̆ng amâo jăk, sô siă, jhat rai, anăn pui kmlă amâo hơĭt, amâo êđăp ênang ôh. Kdrăp pui kmlă sô ngă liê pui kmlă lu, lŏ ngă kơ dŭm gŏ êsei tla ênoh prăk pui lu hĭn 2-3 blư̆ mkă hŏng ênoh kčah leh.

Êlan klei pui kmlă mduê mơ̆ng gơ̆ng phŭn ti să Čư̆ Ni ba truh kơ alŭ 4 alŭ Quảng Cư mâo boh taih giăm 2 km, mâo lu aruăt klei mâo boh prŏng, điêt, lu mta klei pui dhiang mtŭk tlul ti gơ̆ng kyâo wê wăn mâodah wăt kơ ana kyâo mtah. Bế Văn Viện, sa čô mnuih ƀuôn sang ti ƀŭt 4 alŭ Quảng cư 2, să Čư̆ Ni brei thâo, klei pui lehanăn gơ̆ng klei pui ti nei mơ̆ng mnuih ƀuôn sang čŏng blei, mduê dliang mơ̆ng thŭn 2005. Truh kơ ară anei, gơ̆ng pui muôr riŏ brŭ leh, klei pui ăt sô jhat mơh, kyuanăn pui kmlă truh kơ sang jing êdu êdi.

Êjai mmông yua pui kmlă lu, dŭm kdrăp yua pui kmlă êran amâo jăk ôh, ti vi kăn thâo dlăng lei, gŏ êsei knă sa mmông kăn ksă… khădah yua pui kmlă amâo tŭ dưn ôh ƀiădah gŏ sang ñu lehanăn mnuih ƀuôn sang hlăm alŭ ăt tla prăk pui lu hĭn 2 – 3 blư̆, mkă hŏng ênoh prăk pui ară anei.                                             

“Gŏ sang kâo mâo 5 čô, hlăm sa mlan knŏng yua bi mngač lehanăn knă êsei đuič ƀiădah prăk pui kreh tla mơ̆ng 400 - 500 êbâo prăk. Dŭm gŏ sang mkăn ti knhal krah să knŏng tla mă êbeh 2.000 êbâo prăk/kw, bi kơ hmei ti nei srăng brei mơ̆ng 4.000-5.000 êbâo prăk/kw, mâo mmông truh kơ 6.000 êbâo prăk. Mnuih ƀuôn sang mâo leh klei akâo kơ dŭm anôk bruă mâo klei uêñ mĭn, duh bi liê mkŏ mkra êlan pui kmlă čiăng kơ mnuih ƀuôn sang mâo klei hơĭt hlăm bruă yua pui kmlă lehanăn wăt kơ ênoh prăk pui.”

Klei pui amâo jăk mnuih ƀuôn sang kă êjai ti dlông ana kyâo djiêu êlan

Lê Văn Thưởng, khua alŭ Quảng Cư 2, să Čư̆ Ni bi mklă, alŭ Quảng Cư 2 mâo 142 gŏ êsei, hlăm anăn mâo krah wah kreh yua pui kmlă amâo jăk jing ôh lehanăn hŏng ênoh prăk yuôm êdi hlăm lu thŭn êgao, kñăm ti alŭ 2 lehanăn alŭ 4. Lê Văn Thưởng lŏ brei thâo, êngao kơ klei brei prăk pui ênoh yuôm, dŭm êlan klei pui kmlă ti nei jing klei hyưt kơ mnuih ƀuôn sang hlăm alŭ.

“Mơ̆ng thŭn 2005-2006 mnuih ƀuôn sang ti alŭ 2 lehanăn 4 čŏng dhiang klei pui lehanăn mbha jing 4 êlan, 15- 16 gŏ sang yua sa êlan pui. Êlan klei pui čŏng mduê mơ̆ng anôk bi mtrŭn hnơ̆ng pui ba wĭt hlăm să mâo boh taih 1,7-1,8 km lehanăn sô hđăp jih leh klei pui, kyuanăn jing hyưt êdi. Hlăm yan hjan dŭm čô hđeh nao sang hră lehanăn mnuih ƀuôn sang nao kơ lŏ hma ăt mâo klei hyưt huĭdah srăng tuôm hŏng klei pui kĕ grăp mnĭt mmông, pui kmlă yua amâo hơĭt ôh.”

Leh lu thŭn, êlan klei pui kmlă sô ngă kơ pui kmlă yua lu, mnuih ƀuôn sang tla prăk pui lu hĭn 2-3 blư̆ mkă hŏng klei kčah mơ̆ng bruă pui kmlă

Ti să Čư̆ Ni kdriêk Ea Kar mâo 4.300 gŏ êsei, kñăm dôk hlăm 23 alŭ, ƀuôn. Nhữ Minh Tuyến, k’iăng khua bruă sang čư êa să brei thâo, ară anei hlăm să mâo 193 gŏ sang ti alŭ 4, 8, Ea Sing 1 lehanăn Quảng Cư 2 yua pui kmlă hŏng ênoh prăk lu hĭn mkă hŏng klei bhiăn dhar bruă pui kmlă. Phŭn agha bruă anei jing kyua dŭm gŏ sang dôk yua êlan pui yua pui kmlă lu. Čiăng mgaih msir bruă anei, knŏng mâo prăk duh bi liê lŏ mkra wĭt êlan pui anei.

“Bi kơ kơ mnuih ƀuôn sang yua pui mklă hŏng ênoh yuôm. Hmei amâo mâo ôh ênoh prăk duh bi liê kyua ênoh prăk anei jing lu êdi, lehanăn ngăn prăk hlăm alŭ wăl kăn ênŭm lei. Ti anăp, hmei srăng hâo hưn kơ mnuih ƀuôn sang srăng yua mkiêt pui kmlă, êđăp ênang, lehanăn srăng ƀrư̆ ƀrư̆ mlih gơ̆ng kyâo jing gơ̆ng pê tông. Kơ bruă sui thŭn, Hmei mâo leh klei akâo kơ gưl dlông lehanăn dôk guôn bruă duh bi liê mơ̆ng knơ̆ng bruă pui kmlă, sơnăn kơh srăng dưi mgaih msir êlan klei pui lehanăn kruh ruh klei dleh dlan hlăm bruă yua pui kmlă kơ mnuih ƀuôn sang.”

Pô mblang: Y-Ƀel Êban