VOV4.Êđê- Klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah khăng ba lu klei ruă kjham, hlăm anăn mâo klei jhat kơ ală: msĕ si klei ruă Glôcôm, ƀuh amâo mngač leh anăn huĭ hyưt hĭn jing klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală. Anei jing mta phŭn mrô sa ba klei bum ală kơ phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah. Năng mđing hĭn: Klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală khăng mâo ƀiă klei bi knăl, anăn sĭt ƀuh snăn ti wưng knhal tuič leh.

Klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală kbiă mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah amâo mâo ôh klei bi knăl klă, mbĭt hŏng klei amâo uêñ mơ̆ng mnuih ruă, kyuanăn klei ruă knŏng dưi hmao ƀuh leh ală pô mâo klei kpĕ êka leh. Tui si klei čih yap mơ̆ng sang êa drao thơ̆ng mdrao kơ ală čar Dak Lak, klei ruă anei mâo hlăm brô 40% ênoh mnuih mâo klei ruă hlăm ală hriê mkă dlăng ti sang êa drao. Hlăm anăn mâo 5 phung ruă jing êgao mmông mdrao leh, mâo klei mtă mdrao mgŭn čiăng kơrŭ wĭt klei thâo ƀuh leh anăn rơ̆ng kơ klei thâo ƀuh.

Tui si phung Aê mdrao, thơ̆ng mdrao kơ ală, klei ruă anei jing klei ruă aruăt êrah jŭm djiêu asăr ala mâo phŭn ngă truh mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah. Klei ruă anei mâo klei bi knăl ƀrư̆ hruê ƀrư̆ lu leh anăn jing klei ruă kjham hĭn, kreh mâo hlăm phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah (hlăm brô 1/3 phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah). Tui hluê klei khjam leh anăn klei bi knăl mdê mdê, srăng mâo klei ksiêm dlăng kơ mnuih ruă mnăm êa drao amâodah tlŏ êa drao kơ ala čiăng mâo klei thâo ƀuh kơ mnuih ruă.

Aduôn Nguyễn Thị Trinh, dôk ti să Dak Phơi, kdriêk Lak, čar Dak Lak dôk mdrao klei ruă anei ti sang êa drao mdrao ală brei thâo: ñu mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah mâo leh 10 thŭn hŏng anei, truh klei kpĕ êka hlăm ală, đĭ hnơ̆ng êrah luôm hlăm ală, bi kăl anak ală. Phŭn kčưm ƀuh ală mâo klei mmăt, ruă hlăm ală, ruê phiơr djim anăp ală… ƀiădah mĭn kyua thŭn mduôn leh, kyuanăn nao blei lu mta êa drao wĭt mnăm, mdjah ƀiădah kăn hlao leh. Nao mklă dlăng kơ aê mdrao thơ̆ng kơ bruă mdrao ală ƀuh yơh klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah lŏ nao hlăm wưng kjham leh.

“Duah blei êa drao si ƀuh si mâo wĭt mdjah, êa drao mtah, êa drao kô̆ mdjah kăn dưi leh. Leh truh kjham djŏ mmông mrâo kgŭ pĭt ƀuh kmlăi ală, čiăng blĕ ô̆ ƀiădah kăn truh ô̆ lei leh anăn ruă mơ̆ng ală truh kơ kang, ruă amâo dưi dôk ôh.”

Aê mdrao thơ̆ng kơ bruă, anôk mdrao mrô I Nguyễn Thị Minh Hải – anôk Glocom, bi mđuič hlăm asăr ală, sang êa drao mdrao kơ ală čar Dak Lak brei thâo: klei ruă anei ngă truh lu klei hyưt. Tal 1, phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah sui thŭn, klei hyưt lŏ mâo klei ruă anei jing lu hĭn. Phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah mơ̆ng 5 -10 thŭn mâo hnơ̆ng lŏ mâo klei ruă anei jing mơ̆ng 50 – 60%, mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah mơ̆ng 10 -15 thŭn mâo hnơ̆ng truh kơ 80 -90%.

Tal 2 jing klei ktuê dlăng hnơ̆ng mta mmih hlăm êrah mơ̆ng pô ruă, tơdah sui leh mnuih ruă amâo mâo klei kăm, amâo ksiêm dlăng hnơ̆ng mta mmih hlăm êrah, srăng ênưih truh kơ klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală hnưm hĭn leh anăn ênưih kjham hĭn.

Tal 3 jing dŭm mta klei ruă nao mbĭt msĕ si: hnơ̆ng êrah đĭ, ruă boh ƀleh, kƀah êrah, wưng mnuih ruă dôk ba tian, anei jing wưng ênưih truh klei ruă anei mơ̆ng 3 truh kơ 4 blư̆. Aê mdrao Nguyễn Thị Minh Hải lŏ brei thâo:

“Mâo klei bi knăl yuôm bhăn jing phung ruă amâo thâo ƀuh mngač ôh, dlăng kơ kiêng ƀăng bhăn ƀuh êwê, đĭ kơ dlông amâo dah truh kơ gŭ, dlăng kơ boh hră msĕ bi msir hĕ, điêt hĭn amâodah ƀuh jing êa mlih mkăn. Tơdah mâo klei bi knăl msĕ sơanăn srăng nao mkă dlăng mtam yơh. Dŭm klei bi knăl anăn amâo klă ôh jing klei ruă anei, ƀiădah bruă klei jing êđi čiăng kơ mnuih ruă dưi hmao ƀuh hnư̆m, bruă mdrao mgŭn srăng mâo boh tŭ dưn hĭn.”

Klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală kbiă mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah knŏng mâo mă ƀiă klei bi knăl, boh nik hlăm wưng amâo mâo ôh klei bi knăl hưn kơ pô thâo mâo klei ruă anei. Lu phung mnuih ruă amâo đei mâo ôh klei uêñ, kyuanăn leh ƀuh mâo klei ruă jing hlăm wưng kjham leh, dlăng kăn lŏ mngač rei, dlăng rup êwê êwăn, amâodah luič rup…Leh asăr ală kpĕ êka lu dleh êdi dưi mdrao mgŭn, hmăi lu sơnăk kơ klei suaih pral, hnơ̆ng klei hdĭp leh anăn jing klei ktrŏ hlăm bruă duh mkra – ala ƀuôn. Aê mdrao Nguyễn Thị Minh Hải lŏ brei thâo:

“Klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah jing klei ruă dleh hlao, kyuanăn bruă mdrao dŭm klei ruă hlăm ală jing bruă sui leh anăn mdrao mgŭn sui kơ mâo boh tŭ dưn jăk kơ mnuih ruă, mbĭt hŏng anăn mnuih ruă srăng mdrao bi hơĭt hnơ̆ng mta mmil hlăm êrah čiăng đru kơ bruă mdrao klei ruă hlăm ală dưi jăk hĭn.”

Čiăng gang mkhư̆ dŭm klei kpĕ êka hlăm ală kbiă hriê mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah, drei srăng ngă jăk bruă mdrao klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah msĕ si: klei mnăm êa drao, klei mdei msăn, mjuăt asei mlei. Čiăng hmao ƀuh leh anăn mdrao jăk dŭm klei ruă nao mbĭt msĕ si hnơ̆ng êrah đĭ, mâo mta prăi hlăm êrah, leh anăn mâo klei mă bruă, ƀơ̆ng huă djŏ guôp, bi hrŏ jih hnơ̆ng yua dŭm mnơ̆ng mâo mta bi hlơr ai msĕ hăt, kpiê, ƀiêr… Leh anăn, bruă yuôm hĭn jing srăng nao mkă dlăng ală grăp tuôr čiăng hmao ƀuh leh anăn mdrao dŭm klei ruă hlăm ală kbiă hriê mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah, boh nĭk jing klei ruă aruăt ală luôm klĭt êngao asăr ală. Bi kơ phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah tip 1 srăng nao mkă dlăng sui hĭn hlăm wang 3 thŭn leh mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah leh anăn nao mkă dlăng ƀiă êdi 1 blư̆ hlăm sa thŭn. Bi kơ phung mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah tip 2, srăng nao mkă dlăng mtam leh mâo klei bi klă mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êral leh anăn nao mkă dlăng ƀiă êdi 1 blư̆ hlăm sa thŭn.

Klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală jing klei ruă khăng mâo hlăm ală kyua mâo mta mmih hlăm êrah ngă. Hnơ̆ng êrah đĭ amâodah amâo hơĭt kjăp jing mta phŭn ba klei ruă hlăm ală. Mta phŭn jing kyua klei đĭ jing dŭm aruăt êrah mrâo, ngă êrah êran hlăm ală, êka hlăm ală, leh anăn êka ti anak ală, ngă dleh dưi thâo lŏ ƀuh. Tơdah amâo mdrao mgŭn amâodah lui hnui sĭt mâo klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală ti wưng kjham leh srăng ngă bum ală. Klei bi blŭ hrăm ti tluôn anei plah wah pô čih klei mrâo hŏng aê mdrao Nguyễn Thái Hà - Khua Sang êa drao ală čar Dak Lak srăng wĭt lač dŭm klei êmuh djŏ tuôm kơ klei ruă aruăt êrah luôm asăr ală.

-Ơ aê mdrao, klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală kbiă hriê mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah đĭ, si klei bi knăl ƀuh, lehanăn mnuih ruă si srăng ngă čiăng thâo kơ pô mâo klei ruă anei?

Aê Mdrao Nguyễn Thái Hà: Klei ruă aruăt êrah kluôm klĭt êngao asăr ală kbiă hriê mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah jing klei ruă mâo mơ̆ng êrah, êdei kơ 5 thŭn mnuih ruă tuôm yơh hŏng klei ruă anăn, tal êlâo bi knăl ƀuh snei. Anei jing mta klei ruă kbiă hriê mơ̆ng klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah đĭ, ngă kơ ală mnuih ruă dơ̆ng bi mmăt ală, dlăng ƀuh ƀhŭl ƀhŭl, mnơ̆ng pô dlăng bi ping pông, amâo mâo mngač, snăn mmông anei mnuih ruă bi nao mkă dlăng mtam ală pô čiăng kơ phung aê mdrao ksiêm dlăng mta klei ruă kơ ală anei, đĭ aruăt êrah hlăm klĭt êngao asăr ală, čiăng pral mâo hdră mdrao mtam.

-Ơ aê mdrao, akâo kơ ih brei thâo, ya ngă klei ruă mơ̆ng mta mmih mâo hlăm êrah ngă truh kơ klei ruă aruăt êrah kluôm klĭt êngao asăr ală? Si klei amâo mâo jăk truh mơ̆ng mta klei ruă anei?

Aê mdrao Nguyễn Thái Hà: Klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală jing mta klei ruă ba klei amâo mâo jăk kơ aruăt êrah đ’điêt hlăm asăr ală, ngă bi mlih hĕ dŭm tế bào aruăt êrah klĭt êngao asăr ală, truh kơ klei kƀah osi, ênưih klei jhat kơ aruăt êrah lehanăn ênưih ngă truh kơ klei mčah aruăt êrah, ngă đung êrah hlăm klĭt, truh kơ klei bi bŏk lehanăn êkăl klĭt êngao asăr ală. Klei jing knhal tuič mơ̆ng klei ruă anei jing kbiă êrah hlăm klĭt êngao asăr ală.

-Jing mnuih mâo klei ruă aruăt êrah luôm klĭt êngao asăr ală srăng truh kơ klei êkăl anak ală. Snăn čiăng bliah mdrao klei êkăl anak ală dưi mơ̆ Ơ aê mdrao?

Aê mdrao Nguyễn Thái Hà: Hŏng mnuih mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah, snăn hnơ̆ng êkăl anak ală kreh ƀuh ti hnơ̆ng lu hĭn, lehanăn pral hĭn, kyuanăn truh kơ klei bliah mdrao klei êkăl anak ală knư̆ hnưm knư̆ jăk hŏng mnuih mâo klei ruă mâo mta mmih hlăm êrah. Êngao anăn, leh truh kơ klei bliah mdrao dưi brei phung aê mdrao thâo mkă dlăng klĭt êngao asăr ală mơ̆ng mnuih ruă mâo mta mmih čiăng ênưih thâo ƀuh dŭm anôk jhat hlăm asăr ală, lehanăn mâo hdră mdrao mtam kơ mnuih ruă.

-Ơ aê mdrao, si hdră tŭ dưn hĭn čiăng bi hrŏ klei ruă anei?

Aê mdrao Nguyễn Thái Hà: Msĕ si drei lač leh klei ruă anei mâo hlăm mnuih ruă mâo mta mmih hlăm êrah jing lu hĭn, snăn brei tui gưt bi djŏ hdră mdrao mgŭn mơ̆ng phung aê mdrao mtă mtăn, dơ̆ng mơ̆ng klei huă ƀơ̆ng, čiăng dưi mkhư̆ mta mmih mâo hlăm êrah amâo mâo đĭ nanao ôh, snăn srăng hrŏ mơh klei đuĕ nao kơ kjham mơ̆ng klei ruă anei ngă kơ asăr ală. leh kơ anăn mâo nanao klei bi mguôp hŏng hŏng aê mdrao ală bi mkă dlăng jêñ jêñ hŏng mnuih ruă mâo mta mmih hlăm êrah bi hnưm, boh nik hlăm wưng êdei kơ 5 thŭn leh mâo klei ruă, dơ̆ng mâo klei amâo mâo jăk hŏng ală leh hĕ amâodah ka, kñăm dưi gang mkhư̆ klei ruă anei đĭ ngă jhat kơ asăr ală.

-Lač jăk kơ ih lu!