VOV4.Êđê - Klei ruă ală hrah jing 1 hlăm du\m mta klei ruă khăng mâo lu h^n hlăm ală. Klei ruă êlưih tưp lar leh ana\n khăng tưp lar lu hlăm du\m wưng yan adiê bi mlih. Anei jing klei ruă êlưih hlao mdrao, tơdah dja\l [uh leh ana\n mdrao mgu\n djo\ hdră, [ia\dah ăt ba klei ju\ jhat mơh kơ mnuih ruă ală, tơdah mnuih ruă amâo mâo nao ksiêm mkă dlăng amâodah ]o\ng pô dôk mdrao ti sang amâo mâo klei krâo la] mơ\ng nai aê mdrao.

Klei rua\ ala\ hrah jing sa mta klei rua\ djo\ kman hla\m kdrê] ko# asa\r ala\, sa tal êpih, knga] đrah luôm ju\m asa\r ala\, mâo guôm ho\ng pu\k ala\. Kl^t hri asa\r ala\ anei jing kdrê] nah êngao asa\r ala\, kyuana\n mơh ênưih snăk djo\ ho\ng mnơ\ng mơ\ng êngao truh kơ klei rua\ ala\.

Klei rua\ ala\ hrah kreh mâo nanao hla\m grăp thu\n, bohnik hlăm wưng bi mlih adiê, hlăm wa\l anôk kreh mâo lu [ruih [hu\l ]ho\. Tui si klei hâo mdah mơ\ng Sang êa drao mdrao ala\ ]ar Daklak, mơ\ng mlan 7 – 9/2017, sang êa drao mâo mka\ dlăng, lehana\n mdrao mgu\n leh kơ êbeh 1.600 ]ô mnuih mâo klei rua\ ala\ hrah, truh 21% hla\m ênoh mnuih hriê mka\ dlăng klei rua\ ala\, lehana\n jing phung hđeh truh 25%.

Aê mdrao Lê Dương Thuỳ Linh, ti anôk mka\ dlăng mdrao mgu\n ala\, sang êa drao mdrao klei rua\ ala\ ]ar Daklak brei thâo, mơ\ng mlan 7 – 9 jing wưng kreh mâo klei rua\ ala\ hrah lehana\n bi tưp, lehana\n a\t jing wưng sang êa drao mdrao leh lu mnuih rua\ h^n, bohnik phung hđeh.

- PTV:  Ơ aê mdrao Lê Dương Thuỳ Linh! Si klei bi êdah mơ\ng klei ruă ala\ hrah?

. Aê mdrao Bác sĩ Dương Thuỳ Linh: Du\m klei bi êdah klă mơ\ng klei ruă ală hrah, jing `u bi hrah ală, mâo eh ală, bi k’kăng ală, ktăl ală. }ia\ng thâo knăl klei ruă ală hrah ho\ng du\m klei ruă mkăn hlăm ală, ana\n jing kha\ng mâo kơ phung hđeh, bohnik gơ\ hlăm phung hđeh điêt, phung hđeh ka thâo hưn ho\ng am^ ama kơ du\m klei bi êdah, anăn leh [uh anak pô bi hrah ală, phung am^ ama khang [uh anak pô bi hrah ala\ sna\n phung al^ ama c\ia\ng bi m^n mtam jing ruă ală  aguah tlam gơ\, snăn amâo bi ba nao mkă dlăng ôh, ana\n đa mâo mnuih nao ba kơ sang êa drao, snăn ală gơ\ bo\k êka leh kl^t luôm ala\.

- Klei ruă anei si `u tưp lar, ơ aê mdrao?

. Aê mdrao Dương Thuỳ Linh: Klei ruă ală hrah kbiă mơ\ng kman ngă, tưp hluê eh ală leh ana\n êa ală. Eh ală leh ana\n êa ală anei khăng mâo kman leh ana\n tơdah bi so# djo\ ho\ng `u ba mtưp klei ruă. Tal 2 dơ\ng ana\n jing klei ruă tưp lar hluê bi klei bi mje\, anăn hmei mtă mtăn kơ mnuih ruă đăm bi mje\ ôh ho\ng mnuih mkăn. Bi ho\ng phung hđeh êlăk p^t mdê ho\ng am^ ama.

- Ơ aê mdrao klei ruă anei srăng ngă klei hma^ djo\ kơ ală mơ|. Leh ana\n mnuih ruă dưi mơh he\ ]o\ng dôk mdrao  ti sang?

. Aê mdrao Dương Thuỳ Linh: Klei ruă ală hrah jing klei ruă hlăm ală khăng mâo lu êdi. Bruă mdrao klei ruă anei ăt êlưih mơh tơdah drei hmao [uh ưm. {ia\dah mâo đađa mnuih nao kơ sang êa drao gơ\ hnui leh amâodah ]o\ng yua êa drao mdrao ti sang amâo djo\ hdră, srăng ba klei ruă mkăn, ngă kơ bruă mdrao mgu\n dleh dlan lehana\n sui hruê mlan h^n, đa tăp năng truh 1, 2 mlan snăn kơh hlao. Đađa mnuih nao truh kơ klei kjham, ngă bo\k êka kl^t luôm anak ala\, ana\p nga\ truh kơ bum ală leh ana\n amâo đei thâo lo\ [uh ôh.

Kơ bruă mdrao mgu\n ti sang, nai aê mdrao mâo klei mtă mtăn jing amâo mâo djo\ ôh. Kyuadah leh [uh ală hrah, mnuih ruă la] snei pô ruă ală hrah, [ia\dah klă s^t ală hrah jing klei bi êdah mơ\ng lu klei ruă mdê mdê ana\n c\ia\ng bi nao kơ nai êa drao ksiêm mkă dlăng bi klă klei ruă. Đađa mnuih tơdah mâo klei ruă ]o\ng blei êa drao ba w^t yua amâodah ba yua du\m mta êa drao ]o\ng mkra mjing mă pô, si tôhmô bi mtlai êa hra ]ia\ng mdjah ală amâo ah mdjah êa boh krue# msăm, êa ksâo. Bohnik gơ\ ho\ng phung hđeh, mâo lu phung am^ ama mdjah êa ksâo hlăm ală phung hđeh. Đađa ]o\ng blei êa drao, tơdah mâo mta Corticoid snăn êlưih nga\ bi bo\k êka kl^t luôm anak ala\.

- Ơ aê mdrao, Klei ruă ală hrah si hdră răng mgang?

. Aê mdrao Dương Thuỳ Linh: Lu êdi klei ruă ală hrah jing kbiă mơ\ng kman, anăn bruă răng mgang ho\ng êa drao jing amâo mâo ôh. Ara\ anei mâo đađa mnuih bi m^n klei ruă anei ăt dưi răng mgang ho\ng hdră mnăm êa drao, [ia\dah hmei mtă mtăn tơdah ka mâo klei ruă đăm ba yua êa drao ôh, bohnik gơ\ bruă ba yua êa mdrao mơ\ng mnuih ruă ba mdjah hlăm ală pô, kyua anei jing phu\n ba klei ruă. Bi răng mgang ho\ng hdră bi ktlah mnơ\ng yua mơ\ng mnuih ruă, ]hia\m sut [o# bi [hu hlăm ta] mđiă; mdoh wa\l hd^p mda mnga] ta], đăm dôk hlăm anôk ma\i bi ê’a\t; tơdah kbiă kơ ta], bi trua\ ală k^ng, ală k^ng ti anei jing pioh mgang ală, mgang ang^n, [ruih [ram, kyuadah hlăm [ruih [ram mâo kman ba klei ruă; kơ bruă mđ^ h^n klei tu\ jăk kơ ală ho\ng hdră mbo\ mnơ\ng tu\ jăk, snăn bi [ơ\ng djăp mnơ\ng tu\ jăk, [ơ\ng du\m mta djam mtam, hbei, boh kroh mâo êa hrah mse\ si boh tro\ng msăm, cà rốt…. kyua du\m mta djam mtam anei mâo lu mta Betacaroteen mâo klei tu\ jăk kơ ala\. Bruă mđ^ h^n mnơ\ng tu\ jăk kơ ală ho\ng hdră huă [ơ\ng ăt jing jăk h^n mkă ho\ng hdră mnăm.

• Mni la] jăk kơ aê mdrao hriê leh hla\m klei bi blu\ hrăm anei!

H’Nga – Y Khem pô ]ih hlo\ng ra\k