VOV4.Êđê - }ia\ng kơ phung am^ ama lo\ dơ\ng mâo klei thâo kơ klei mmăt ala\ ho\ng phung hđeh leh ana\n hdră gang mkhư\, nai êa drao Lê Dương Thuỳ Linh, khua adu\ bruă ksiêm mkă dlăng, Sang êa drao ala\ ]ar Dak Lak, srăng hâo hưn klă klơ\ng.

PV: Ơ aê mdrao! Phung hđeh m’măt ală si klei bi êdah ]ia\ng kơ thâo?

Bác sĩ Lê Dương Thuỳ Linh: Phung am^ ama mđing dlăng s^t [uh anak pô dôk hlăp amâo dah dlăng kơ ya mta mnơ\ng khăng dlăng je\ h^n lehana\n tơdah hriăm hră khăng k’kui siă [o# jhưng, tơdah dlăng tivi khăng dlăng giăm tivi h^n. Tal 2, phung hđeh khăng m`ir ală, lu êdi phung hđeh khăng kđh^t ală lehana\n boh ko\ mđing he\. Mđing ko\ ]ia\ng bi djo\ hnơ\ng trah dlăng. Đađa phung hđeh khăng la] ruă ko\, êgah ală lehana\n lu phung hđeh tơdah [uh hnui khăng [ling ală. Sa wưng sui boh tu\ dưn hriăm hră mơ\ng phung hđeh srăng mâo klei hma^ amâo mâo jăk kyua phung hđeh amâo mâo thâo [uh. Tơdah mâo du\m klei bi êdah anei sơnăn phung am^ ama ba anak pô nao mkă dlăng mtam.

PV: Ara\ anei mâo ya hdră mdrao klei ruă m’măt ală kơ phung hđeh ơ aê mdrao?

Bác sĩ Lê Dương Thuỳ Linh:  Ara\ anei bruă mdrao klei ruă m’măt ală mâo lu hdră. Tal 1 truă ală k^ng m’măt ală. Anei jing hdră ênưih h^n, êlưih prăk mơh. Khă sơnăn, `u ngă hma^ djo\ klei hd^p mda phung hđeh si tô tô mô hlăp ktang mjuăt asei mlei, luê êa, kdăt kdưt, kyuadah truă ală k^ng m’măt ală dleh dlan ]ia\ng hlăp ktang mjuăt asei mlei.

Hdră tal 2 truă ală k^ng tiap ti asa\r ală. Ală k^ng tiap ti asa\r ală hluê hdră bi msiam, jing mnuih m’măt ală amâo mâo truă ală k^ng ôh ngă gun kpăk. Khă sơnăn ho\ng ală k^ng tiap ti asa\r ală phung aê mdrao mtă mtăn ba yua [ia\ đui], kyua ală k^ng anei amâo mâo jăk ôh srăng ngă mta mnơ\ng hd^p đơđiêt ênưih mu\t, ngă bo\k ală.

Ara\ anei, mâo mta ală k^ng tiap ti asa\r ală, ală k^ng m’măt ală. Mta ală k^ng anei kno\ng ba yua hlăm adiê mlam lehana\n ara\ anei phung aê mdrao ăt mtru\t mjhar brei yua. Kyua `u mâo lu klei tu\ jăk, tal 1 êngao kơ klei đru phung hđeh dưi dưm ală k^ng m’măt ală ti êngao lehana\n klei tu\ jăk pro\ng h^n jing srăng mhro\ hnơ\ng m’măt ală. Ti đađa phung hđeh, grăp ală mâo hnơ\ng m’măt mdê mdê, kyua ana\n dleh truă ală k^ng m’măt ală, bi ho\ng ală k^ng tiap ti asa\r ală dưi msir mghaih klei anei.

PV: Si hdră phung am^ ama mkhư\ gang klei m’măt ală kơ phung hđeh ơ aê mdrao?

Bác sĩ Lê Dương Thuỳ Linh:  Ho\ng phung hđeh m’măt ală lehana\n dưi mdrao hluê hdră truă ală k^ng bi mđing he\ du\m mta si ti gu\ anei: Tal 1 bi nao mkă dlăng hluê gưl kyua lu phung am^ ama leh mkra mlih ală k^ng kơ anak pô la] sơnei dưi leh yơh lehana\n amâo lo\ nao mkă dlăng ôh kơ anak pô. Hnơ\ng m’măt ală srăng đ^ kjham hluê thu\n phung hđeh, kyua ana\n phung aê mdrao mtă mtăn mơ\ng 3 – 6 mlan lo\ nao mkă dlăng 1 blư\, tơdah hnơ\ng m’măt ală đ^, sơnăn hmao mkra mlih.

Tal 2, s^t phung hđeh hriăm hră bi djăp boh mnga]. S^t hriăm hră, dôk hriăm bi djo\ hdră, jing dôk kpă ro\ng, kui [ơ [ia\ hlăm brô 15 độ, boh kbưi mơ\ng ală truh kơ jhưng hriăm jing mơ\ng 35 – 40 cm; ana\n jing boh kbưi jăk h^n êdi tơdah hriăm hră.

Ho\ng phung hđeh m’măt ală ăt mse\ mơh ho\ng jih jang phung hđeh đăm trah dlăng lu đei ôh, boh nik gơ\ ho\ng bruă ba yua công nghệ thông tin mse\ si máy tính, tivi, đ^ng blu\, leh dlăng brei ală drei mdei he\. Bi ho\ng phung hđeh mâo klei mtă mtăn mhro\ [ia\ du\m kdrăp ba yua dlăng giăm. Kyuadah dlăng giăm ngă mđ^ h^n hnơ\ng ktan ală, ênưih ngă mma\t ală.

Tơdah brei phung hđeh dlăng tivi, boh kbưi mơ\ng anôk dôk truh kơ tivi đ^ 7 blư\ mkă ho\ng boh dlông m]iêng mơ\ng màn hình tivi. Kơ klei huă [ơ\ng, brei phung hđeh huă [ơ\ng djăp mnơ\ng tu\ jăk, boh nik gơ\ du\m mta mnơ\ng [ơ\ng mâo mta êa hrah, mbo\ thiăm betacaroteen lehana\n du\m mta asa\r krô, du\m mta asa\r anei mâo lu vitamin A jăk kơ ală

PV: La] jăk kơ ih lu.